Regretăm

Anca Parghel is among us no more…

Gata cu fotografiile cu oceanul!


Zice Adina sa nu mai postez imagini cu „marea”, ci imagini cu mine. Asa ca ma supun si iata, o imagine recenta. Mr. and Mrs. Hector intr-o statie de autobuz din Venice, pe cale de a ne recupera masina de pe la prieteni.

Un cântec delicios semnat Roberto Menescal

Vocea braziliană cu cel mai elegant timbru din cate am auzit: Wanda de Sa. Şi un cântec care va intra în repertoriul trupei despre al cărei turneu voi scrie curând.

I <3 Brownstone Brooklyn

Uf. Din ciclul „efectele privarii de cofeina, dar si cele ale reluarii consumului ei”. Ar trebui sa schimb intregul concept al acestui blog cu jazz.
Si daca tot vorbim de jazz, my friends, rezidez temporar, de vreo 2 saptamani, in Brooklyn, Prospect Heights, pana ne gasim casa undeva prin apropiere. Daca se poate la maxim 30 de minute de Manhattan, la pret de „vand urgent”.
Acum vreo cateva zile, pe cand ne intorceam din oras, pe o straduta apropiata, unde de obicei auzeam muzici dominicane, exploda un Take Five care ne-a incalzit automat inimile pentru atmosfera fonica a vecinatatii. Apoi am descoperit ca in fiecare joi seara, langa Prospect Park, se tin concerte de jazz in the open air. Fain in Prospect Heights, doar ca aci nu gasim locuinte de vanzare… Oh well…

Pictoriţa americană Galya Pillin Tarmu

Interviu realizat de către Jean Chatoff

Din nou in California

Seara de vineri californiana inseamna sambata dimineata pe meridianul meu. Amuzant cum odata ajuns pe meleaguri anglofone dispare nevoia de exprimare anglofona. Ca si cum m-as izola intr-o limba straina ca intr-o patrie proprie. As purta doar ii albe, dar nu ma dau in laturi nici de la tinute gipsy. I look just as bohemian as in my district back home, but with an ocean resort twist. Adica abuz de saronguri si bijuterii varatice.
Cursul de pandeiro a fost revelator, duminica merg la Santino’s aici, in Santa Monica, in scopul unui jam session cu alti percutionisti brazilieni. La Carlinhos, in Centrul pentru Arte Stradale, am vazut si am auzit un berimbau pentru prima data live. Foarte foarte foarte groovy…

Prea puţin jazz la jazzyeliza

Corcoran avea dreptate, simpatic blog CU jazz. Dar gusturile mele nu am cum sa nu evolueze, desigur ca jazzul continua sa ma incante, dar ce ma extaziaza cu adevarat de fiecare data e muzica braziliana; in plus, ascult tot mai multa muzica clasica. Desigur ca macar odata pe saptamana merg la concerte aici, in L.A. County; mi-au placut tare mult Barbara Morrison – la Casa del Mar si Joe Gaeta – la Utopia (adaug poze later) dar motivul meu de bucurie adolescentina azi e cursul de percutie braziliana in Santa Monica cu Carlinhos Pandeiro de Ouro. Sigur ca tradus in romaneste numele lui suna grozav de manelist, but, we’re talking about Brazil here… Dar sa revenim la dresajul de fluturi… cei din stomac… See you again pretty soon, my friends… Cu detalii despre noul meu softspot muzical, numit Hermeto Pascoal…

The Sketchbook

Etichete

…”But the sketchbook is more than a place for lively studies, a place where the artist may rehearse his private fantasies; it is also a record of his own relationship to the world. A sketchbook is the artist’s private diary of his inner progression; whether it is the simple notebook which Sir Francis Drake carried about with him to make little sketches of birds and trees which he saw during his travels, or the mountain of gigantic sketchbooks which Turner filled in his progress through Europe and his own inner being. There is usually more sense of the artist’s development and real gasp, of what is going on in his private world, in his sketches than in his finished work. The beauty of sketching is that under the pressure of trying to set something down quickly, perhaps to catch an effect of light or the movement of a street scene, the subconscious of the artist sometimes takes control, and a drawing is produced which the artist himself cannot really appreciate until some really considerable time after. Working at finished drawings very rarely allows this natural chemistry to take over – the sense of audience grips too tightly, and the artist does not „let go” in the right way.”…

                                                              Fred Gettings – Techniques of Drawing

Înapoi pe tărâmul lui Soare-Apune. Pentru toată vara.


Inapoi la bulevardul porumbelului care nu e decat o alee, la casuta de turta dulce de la Trader Joe’s a Galyei (apropo, nici nu am iesit bine din avion ca ne-am si repezit intr-un Trader Joe’s ca sa ne aprovizionam cu bunatatile dietetice carora le-am dus dorul trei luni). In primul slideshow din stanga sunt picturile Galyei.

Muzică braziliană sâmbătă seara la Papillon Café

Nu la cafeneaua londoneza, nici la cea neozeelandeza. Ci aici, in cea cimisoreana, traiasca aliteratia.