Şi asta datorită Clitemnestrei şi Gabrielei, care m-au înghiontit/tras de urechi să ies din reveria introspectiv…-cromatică, dar care, comme d’habitude, vezi Doamne, cocea nişte colaci circumvoluţionişti…
Mai nou sunt exagerat de vizuală şi consecutiv hermetică, başca laconică. Poate pentru că nu mai trag chiulul la şcoala de arte şi aş tot mâzgăli pasteluri.


Şi am descoperit că sunt fascinată de panglici vişinii, încă de anul trecut, de când le-am cumpărat înspre a-mi împodobi toga de Zilele Romane. Deci albă. Deci atenţie la mine de ce insist asupra culorilor. Şi acuma uitaţi-vă la designul blogului meu. Mă rog, pe galben pai, să nu fie un contrast prea obositor. Şi acuma aruncaţi un ochi asupra acestui profil de telefon mobil-pe-care-l-am- cumpărat-cum-căci-venea-la-pachet-cu-căşti-bluetooth-stereo-şi-cu-un-abonament-care-îmi-convenea, căci altfel nu-l recomand nimănui. Ca şi cu automobilele. Remarc doar culoarea şi forma. Typical chick.

Şi în pauza asta am mai fost aşa de ferice încât am mai ajuns eu şi la nişte concluzii nu foarte măgulitoare privind majoritatea bloguitorilor, dar, oh well, niciodată elitiştii, undergrounderii sau excentricii nu vor fi exagerat de binevoitori cu majorităţile…