Cu toate bunele mele intenţii de a transmite impresii proaspete din turneul unui jazz cuartet al cărui tour manager am fost (deci tour manager, nu …band aid, da, Luli şi Gabi?), programul a fost mult prea încărcat, iar „macul roşu” of course, nu avea diacritice. Sacrilegiu. După care am trântit un status pe mess prin care îmi luam angajamentul să scriu mult pe blog şi pentru curat|murdar, status pe care Cli a promis că-l imortalizează cu printscreen… OK, OK! Scriu! Revin! Mă întorc! Cu poze. Acuma e oficial…
Urmează un blogpost ca un fel de preambul şi turning point, evidenţiind un eveniment/cadou în urma căruia viaţa aşa-zisei Eliza s-a schimbat radical.