Zile de primăvară îndărătnică și năzuroasă, deși pline de magnolii parfumate, lalele roșii, zambile, brebenoci, narcise albe și galbene. La o oră a după-amiezii, când pământul apucă să se încălzească puțin și cele două cupluri de gâște de Canada care și-au găsit adăpost în campus ies la “șpațir”, eu pornesc agale spre biroul boem cu lămpi și perne somptuoase, harpe din Lorien, orgă și pianină, birou pe care El îl împarte cu doi colegi compozitori. Iau cu mine o adorabilă partitură de pian pe care am găsit-o abandonată într-un vraf de maculatură muzicală. O partitură care mi-a amintit de vremea când aveam o pianină, Nocturno pe numele ei. Mă abat pe la cafeneaua de la bibliotecă să îmi comand obișnuita cafea cu vanilie. Și apoi merg și învăț Dansul piticilor.