Zilele trecute am văzut o bătrânică furând rămurele de caprifoi. Îşi strecura mâna printre zăbrele de fier,  zâmbind. Ieri am smuls şi eu o rămurică înflorită de acolo, şi am fugit, în urletele portarului. Tufa nu părea cu nimic păgubită. Acasă, am pus minuscula ramură într-una din vazele mele miniaturale, şi am aşezat-o pe masă.  Seara, mireasma caprifoiului se înstăpânise în cameră. "Parcă ar fi salcâm, dar mai sofisticat…" mă gândeam eu, în timp ce adormeam urmărind "Opt femei şi jumătate"…